Eh, alta viata cu Gogo-n batatura. Si soarele s-a oprit sa rada la noi, iar daca n-o face el, o facem noi. Am ras, am ras, pan-am dat-o-n plans. Si-am plans neintrerupt doua ore, daca nu trei, caci cine mai plange cu ochii pe ceas in ziua de azi? El de dorul ei. Eu de durerea lui. Si uite asa va fi toata viata.
Azi e despre o suzeta. Fir-ar ea sa fie! Si ce-am vrut sa ia calea gunoiului, si ce-am mai pus-o bine si ce-am mai cedat. Na. Si ce-o s-o mai luam de la capat. Zi de vara, pan-om dovedi-o. Si da, stiu ce zice si la carte. Si mai stiu ca noua nu ne-a iesit asa. Cica o s-o lase singur. Cum ar fi? Acum o rontaie fericit. Prea fericit.
Bine, Gogoooo! :-)
RăspundețiȘtergereDa, am cedat.O data-l am acasa si atunci in urlete. Ntttttt. N-am vazut adult cu suzeta, asa ca undeva, pe la mijlocul drumului o sa dispara. :))
RăspundețiȘtergereGarantat o sa dispara! Eu i-am lasat sa renunte singuri, Radu inca are o colectie serioasa, dar stiu (din experienta) ca intr-o zi va spune: eu sunt mare, de azi nu mai vreau suzeta!
RăspundețiȘtergereSper, e atat de groaznic sa-l vad cum plange, de fapt urla:((( Eh, mi-era teama de efectele adverse, dar sa speram ca va fi bine.
RăspundețiȘtergere