Imi plac zilele de vineri. Si ce vineri frumoasa este asta de azi. Am savurat-o la maxim. De la prima picatura de cafea si pana la ultimul chicotit de Gogo, inainte sa adoarma rapus de joaca de-afara. Si ziua nu s-a terminat.
Gogo doarme pe un morman de jucarii. Le-a vrut neparat langa el. Se mai trezeste din cand in cand, deschide cate un ochi, ma cauta cu privirea si pune multumit o mana pe mine, semn ca m-a identificat. Acum e cu fata la mine, cu suzeta atarnanda intr-un colt de gura si cu ambele picioare pe burta mea. Cum altfel?
Cred ca asa arata fericirea. Si eu am cautat-o ca nebuna in toate locurile posibile. Ce simplu e! Fericirea mea tine un crocodil de plus in mana si-un vis frumos intre gene.
Gogo doarme pe un morman de jucarii. Le-a vrut neparat langa el. Se mai trezeste din cand in cand, deschide cate un ochi, ma cauta cu privirea si pune multumit o mana pe mine, semn ca m-a identificat. Acum e cu fata la mine, cu suzeta atarnanda intr-un colt de gura si cu ambele picioare pe burta mea. Cum altfel?
Cred ca asa arata fericirea. Si eu am cautat-o ca nebuna in toate locurile posibile. Ce simplu e! Fericirea mea tine un crocodil de plus in mana si-un vis frumos intre gene.
Ce frumos trebuie să fie la voi acolo!!! Totuși cât de atractiv poate să fie un crocodil? :-)
RăspundețiȘtergereIn contextul ala mie mi-era simpatic :)) Plus ca el nu stie ca nu poate fi atractiv un crocodil.:))
RăspundețiȘtergereVorbeste frumos, invata-ne corect, ca maine, poimaine ma duc pe la vreo gradina zoologica si vreau sa mangai un crocodil pe cap! :))
RăspundețiȘtergereDar cu crocodiul Tic-Tac din Peter Pan, n-aveti nimic? Ca pe asta de plus, al lui Gogo, l-ati facut varza. :))
RăspundețiȘtergereSi mie, totusi, mi se pare simpatic. O sa-i fac o poza. Clar, o sa vreti sa va jucati si voi cu el.
RăspundețiȘtergereAvem, avem și cu crocodilul Tic-Tac...avem ceva la cap :-). Iartă-ne, suntem atât de insensibili, noi nu avem copii, nu ai văzut că ne îndeletnicim cu câini și mâțe? Trebuie să învățăm să ne jucăm și cu crocodilii, doctore! :-))))))))))))
RăspundețiȘtergere) Stai linistita, ca nici in mine nu clocotea sensibilitatea, pana sa apara Gogo. Declicul s-a produs la nastere, dar din pacate mi-a ramas doar neuronul responsabil cu metafore nereusite:)
RăspundețiȘtergereOricum, sunteti pe calea cea buna. Se spune ca mai intai, trebuie sa cresti o planta. Daca nu moare intr-un an, iti iei un animal de companie. Daca si el e in stare buna dupa alti doi, faci un copil. Partea proasta, ca mereu uit sa pun apa la plante si am avut un singur catel, o perioada destul de mica de timp.:)) Gogo se tine bine.:))