Caz real. Acțiunea se petrece în aeroport în zilele noastre. Un el și-o ea la punctul de control cu o mulțime de bagaje de mână. Vameșii remarcă ceva ciudat în unul din ele, se amuză, îl scot din geantă. Un ciocan de lemn pentru bătut carne.
Vameșul: N-aveți voie cu așa ceva în avion.
Ea: Vaaai, n-am voie? Dar n-am cu ce să fac șnițele. Știți, acolo nu găsesc să cumpăr.
Vameșul: Dar îl puteați pune în bagajul de cală.
Ea: Ne-a fost teamă să nu se piardă.
El (foarte supărat și deranjat de situație): O să chem pe cineva să vină să-l ridice. E păcat de el.
Sună un prieten. Bă, poți să te întorci să-ți dau ceva să duci acasă?........Bine, bă, o să-l las în aeroport, dar să știi că-mi rămâi dator.
Sună un prieten. Bă, poți să te întorci să-ți dau ceva să duci acasă?........Bine, bă, o să-l las în aeroport, dar să știi că-mi rămâi dator.
Ea ( aproape plângând de ciudă): Nu o să avem cu ce face șnițelee.
Vameșul (înduioșat): Vi-l trimit eu prin poștă.
*
În avion. El în stânga. Businessman, peste 60 de ani, cam șifonat. Foarte relaxat se scobește-n nas, în urechi, strănută cu stropi și manevrează un Dell. Pe fundal un copil plânge.
Ea în dreapta. Business woman(ori avea 40 de ani și părea de 50, ori avea mai mult și părea că se ține bine, la femei nu știi niciodată), cam obosită și cam dezlânată. Mânuiește un HP(nu, nu imprimanta). Eu la mijloc mor de somn și de plictiseală.
El refuză mâncarea din avion, se scotocește-n geantă, scoate un covrig și începe să-l molfăie. Frimiturile curg gârlă pe tastatură. Ea primește o cafea, deschide greșit cutiuța de lapte și-și stropește monitorul, juma' de tastatură și bonus, pe mine.
Eu mă enervez și mă duc la baie. O deranjez vădit. Copilul plânge insistent.
:-))) De acum, ai grijă să-ți iei loc lângă culoar și-o să pufnești tu supărată când vor ceilalți la baie.
RăspundețiȘtergere:))) Grijă am, numai să găsesc locuri.:) Era aglomerat, mai ceva decât în autobuze la oră de vârf :)
RăspundețiȘtergereAsta cu tocatorul e de colectie =)) Da-n ce tara se duceau, pacatele mele, de urma sa nu se gaseasca de cumparat pretioasa scula?
RăspundețiȘtergereDrept e ca, daca stau sa ma gandesc, eu nu gasesc de cumparat leustean si nici loboda... doar patrunjel si marar, ambele fara aroma :D
:))) Habar n-am, ca erau la punctul de control. De acolo, teoretic, puteau merge oriunde. Pe mine m-a amuzat ca voiau sa-l intoarca pe unul din drum, sa vina sa-l ia, sa nu-l piarda. A ramas omul dator, ca nu le-a facut comisionul:))) Iar vamesul a fost super tare, daca le-ar trimite tuturor cascatilor prin posta lucrurile cu care nu pot trece, si-ar face un super business:))))
RăspundețiȘtergere